O poveste pe care imi place sa o spun foarte rar.
A fost odata ca niciodata intr-un sat un tanar indragostit. Iubita lui era o fata foarte capricioasa care zi de zi ii cerea tot soiul de lucruri greu de obtinut si ii dadea sarcini anevoios de dus la capat. Numai astfel reusea tanarul nostru sa o imbuneze si sa-i smulga cate un zambet trecator de pe chipul pe cat de frumos pe atat de nemultumit. Cu toate ca tanarul era indragostit pana peste urechi, fata ii cerea mereu dovezi ale iubirii lui, si pe cat de multe si grele dovezi ii aducea, pe atat ea crea mai mult.
Intr-o zi, pretentiile fetei atinsesera deja limite pe care nici ea nu le mai putea depasi. Nu mai stia ce sa-i ceara tanarului. Ii ceruse tot ce se putea cere in satucul ala mic de la capatul lumii.
Si atunci, etern nesigura pe iubirea flacaului ei, ii ceru dovada suprema de iubire. Ea ii spuse asa:
– Daca ma iubesti cu adevarat, dovedeste-o! Adu-mi aici inima mamei tale!
Tanarul a ramas inmarmurit de cererea fetei. Era totusi prea, prea mult! Dar o iubea, atat de mult o iubea!
Si atunci, ce i-a mai ramas? Sufletul si mila si le-a uitat, s-a repezit afara si a alergat la casa parinteasca… a scos pumnalul si a spintecat pieptul mamei lui. I-a scos inima inca vie, palpitand si s-a repezit plangand in hohote, abia vazand pe unde alearga, spre alcovul unde il astepta scumpa lui femeie.
Pe drumul inapoi, impleticit si nemaivazand de lacrimi, s-a impiedicat si a cazut, lovindu-se si scapand din palme inima care s-a rostogolit departe de el, in praful drumului.
Pe cand se dezmeticea si incerca sa se ridice, dinspre inima cazuta a mamei lui se auzi:
– Te-ai lovit, baiatul mamei?
http://ro.wikisource.org/wiki/Inima_mamei
Acum banuiesc ca si poetul a avut inspiratia primara intr-o scriere patristica, ceva.
Brrrrr de frumos!
draga chucky: cum adica “plina de tilc… pentru cine vrea sa inteleaga…”? ce intelesuri atit de ascunse vezi tu in povestea asta? povestea e perfect de simpla. inafara de concepul principal care e dimensiunea iubirii materne ce mai vrei? crezi ca numai tu esti sensibila inteligenta spirituala educata samd, iar restul lumii e din piatra? am citit povestea si am amutit. este perfecta. apoi, dau peste comentariul tau si ma rusinez. ar fi trebuit sa fii mai decenta, si sa lasi capra vecinului sa plinga si ea in liniste, biata…
Eu cred ca e un test povestea asta.
Nu pot sa cred ca Autorul isi poate adjudeca ‘povestea’ doar prin simpla repovestire. Este doar o dovada a inculturii uzuale a cititorilor de blog.
Asa e mai bine!
Mi-a placut povestea..
Anonymous2: sunt curios, de unde stii ca Chucky este femeie?
Am zis “o poveste pe care imi place s-o spun…”. Daca nu faceam precizarea asta, stergeam acum tot blogul.
Voiam sa scriu azi povestea mancurtului din “O zi mai lunga decat veacul” pentru ca e o poveste exemplara si si pe ea imi place s-o spun cateodata. Da n-o mai scriu. Cine n-o stie, sa puna mana pe carte.