fructul pornit

30 noiembrie 2008
Nu am habar de nici un fel de exit poll si nici nu stiu care au fost rezultatele sondajelor de opinie in ultimele zile. Dar sunt sigur ca PSD n-o sa castige alegerile.
Falsul conflict de aproape 4 ani intre PDL si PNL a creat o polaritate noua care a atras multa lume in jocul de argumente al astor doua partide. Exista o portiune de bazin electoral care alege intre partile in conflict – asa au fost multi invatati, ca viata e o lupta si ca daca nu te implici de o parte a baricadei n-ai facut nici o branza. Asa au fost educati: lupta impotriva imperialismului, lupta impotriva analfabetismului, batalia grâului, batalia pentru depasirea planului cincinal, raul si binele, cowboii si indienii etc. Viziunea asta extrem polarizata este indusa de oamenii puterii. Gandirea laterala, viziunile nuantate sunt interzise deoarece n-ar mai functiona trucul cu care ne determina politicienii sa-i lasam in pace la cârma lumii: crearea de fidelitati in masa. Cand vezi nuantat, imaginea incepe sa faca sens, binele si raul se dezbraca de mantiile lor metafizice si incep sa aiba scapari si stangacii naturale: binele incepe sa puta si el nitzelush iar raul e apucat adesea de mila ca de un sughitz jenant. Asta nu convine politicienilor.
Eu cred ca pentru un soldat razboiul se imparte in 2 mari etape: cea de dinainte si cea de dupa ce a escortat un prizonier de razboi. Cand cunosti un om mai mult timp incepi sa tii la el; il vezi: nu e Darth Vader, nu e Satana, e un tip sarman ca si tine, cu tendintele si nevoile tale, cu spaimele si ezitarile tale. Si din ziua aia ma indoiesc ca mai tragi cu aceeasi nepasare in pixelii care fojgaie pe gradatiile lunetei. Nu m-as mira sa aflu ca procedurile militare interzic trimiterea in linia 1 a celor care au relationat mai mult cu prizonieri.
Voluntar sau nu, calculat sau nu, Basescu a mai dat o lovitura PSD-ului in clipa in care a declansat paruiala cu Tariceanu. Tind sa cred ca totul s-a petrecut in mod constient, premeditat: Tariceanu nu avea calibrul sa reziste unui macroconflict timp de 4 ani. Figura lui de mafiot de intendenta, autismul lui politic initial, zvacnirile mondene, atitudinile de papusa rebutata, figura tâmpa – nimic nu prevestea ca va fi cel mai peren adversar al budozerului Basescu. De aceea cred ca ei impreuna au format aceasta noua polaritate.

Vedeti, aici e ingeniozitatea, si o sa fac o reparatie fara precedent unei vechi zicale vechi de peste 20 de secole: “Divide et impera“. Dezbinarea nu se aplica celor pe care vrei sa-i stapanesti, ci tie insuti! Pe tine trebuie sa te divizezi daca vrei sa stapanesti. Divizandu-te, creezi poli si impui o forma politica ordonata corpului social. Puterea cu centru unic nu a functionat niciodata si n-o sa functioneze cat lumea si pamantul decat dublata de oprimare.
Ce faci cand vrei sa elimini unul din poli? Multe, dar un lucru cu siguranta trebuie facut de urgenta: crearea altui pol. Mai mic, mai stangaci, dar e absolut obligatoriu ca masura. Asta a facut Basescu (in sfarsit, cei in numele carora isi cloceste el ouale la Cotroceni), asa se va explica stingerea cu incetul a PSD-ului ca formatiune politica: s-a creat ex nihilo o polaritate noua. Momentul critic nu e acum, ci va fi peste 4 ani. Atunci, noua polaritate PDL/PNL va trebui sa treaca proba de viabilitate deoarece atunci se va savarsi prima alternare in cerc inchis. Atunci va rula un ciclu complet fara PSD.
Asta nu scuteste clasa politica de suspiciunile mele. Disparitia PSD nu rezolva nimic in plan social, e o rafuiala interna, la varf, impotriva unui partid care nu s-a putut debarasa de ticurile comuniste si prin asta a periclitat credibilitatea clasei politice in ansablu in fata turmei. Politicienii? Nu va bucurati: in fruntea tarii vor trona aceiasi români rapaci si indiferenti la soarta acestei portiuni penibile din UE.
Formula ramane etern aceeasi: ei sa fac ca muncesc, dar se distreaza; noi ne facem ca ne distram, dar muncim.

Trei mari provocari are umanitatea in clipa asta pentru a capata dreptul la inca zece mii de ani de locatie pe planeta (o bila care nici nu stim exact carui macrocopilas apartine): un leac impotriva bolilor, o sursa nealterabila de energie si o metoda nepolitica de organizare sociala. Toate trei sunt urgente si obligatorii. Secolul XXI va avea un Albert Schweitzer, un Albert Einstein si un Martin Luther sau nu va avea nimic.

Later edit, dupa exit poll: noua polarizare n-a functionat… Alegerile din 2012 au avut loc azi. Romanii au trecut proba de foc a renuntarii la PSD prajiti.
Boc delireaza halucinant: “a castigat dreapta”.
Primele alegeri din istoria Romaniei din care toate partidele relevante au iesit “multumite”.

Later edit, dupa numaratoare: tocmai ce-mi ziceam aseara ca am dat-o in fasole cu entryul asta. Dar n-am dat-o. Sunt condamnat sa am dreptate, pentru ca de regula trambitez apocalipse.