In ultima vreme ma intereseaza stirile dpdv jurnalistic. Urmaresc situri de stiri sau radio-televiziuni ca sa vad moduri de abordare, tendinte etc.
E fabulos un spirit continental care domina stilul agentiilor de stiri de peste tot. Realitatea perceputa de asiatici drept stire e una, cea americana e alta, cea europeana e alta. Apoi se mai simte pe alocuri adierea paradigmatica a Commonwealthului, incoronat mediatic cu BBC, vocea oficiala a Imperiului. BBC a educat la nivel planetar, dar a impus si acea politete englezeasca ce insaua realitatea intr-un harnasament ce-o face omeneste calaribila. In contrapunct, imi place sa ma infrupt si de la agentii exotice de stiri, unde intre opinie si relatare inca nu s-a taiat cordonul ombilical sau unde sesizez gapuri perverse in magnitudinea unor evenimente ce le vad in mod normal prin lentile occidentale.
Cand si cand mai ajung si pe situri romanesti si ma indispun imediat. Dintre tendintele enumerate generic mai sus, stilul stirilor romanesti de la televiziunile nationale emuleaza modelul american. Dar densitatea de evenimente cu adevarat spectaculoase in USA permite presei americane sa fie plina de bombe de presa fara sa gonfleze faptele. Reteta asta a fost aplicata aici, in Romania, adica in tara unde nu se intampla nimic important. Se pare insa ca ai nostri nu s-au impiedicat in amanuntul asta si, constatand ca nu se intampla nimic (cum bine ne-a avertizat Toparceanu candva), au inceput sa manufactureze stiri. Cum?
O metoda este exacerbarea importantei destinelor unor persoane locale faimoase – si de aici aerul de cancan al stirilor romanesti, pline de zavragii, copchile isterice si mosnegi nebuni.
Alta metoda este relatarea de intamplari complet nerelevante dar stridente – iata si Stirile de la ora 5.
O alta metoda (care-mi starni adineaori nervii), pe care as numi-o ’spargerea stirii’, si care e folosita la scara nationala este cel mai bine figurata de Stirile ProTV. Ma aflu pe situl lor la tema ‘Osama bin Laden’. Au facut din tema asta o duzina de stiri separate. Fiecare cu titlul ei, bine ales dupa criteriile lui Cristoiu – tatal care a nascut oul presei romanesti moderne – si fiecare pretinzandu-se drept ‘alta stire’, tot despre bin Laden. Asa isi formateaza ei stirile serioase, unde ar trebui sa predomine decenta si un ton explicit si direct. Dar neputandu-le falsifica cu arma scandalului, le dezbina intr-o intreaga menajerie de stirulici astfel incat, vazand bogatia de titluri, prostovanul de rand sa creada c-a dat peste insasi fantana de unde ies stirile. Si evident ca, prostovan fiind, nu a aflat nimic de acolo. Si nu e din vina bietilor jurnalisti; li s-a tradus gresit, in manualul de jurnalism, sintagma “breaking news”.
Si ceea ce era odata ‘locul unde nu s-a intamplat nimic’, acum are atatia jurnalisti incat uneori ma tem sa nu fiu si eu vreun fel de selfpaparazzi.
2 mai 2218, Abbottabad, Asia
Un oras care a umbrit cate putin Islamabadul pana l-a inglobat complet. Capitala simbolica a civilizatiei sino-arabe, Abbottabadul ofera o atmosfera cosmopolita datorita multimii pelerinilor. Cati trecatori atatea obiceiuri, cate restaurante atatea bucatarii. Pe strazi se aude o engleza mult diferita de vechea engleza americana, pigmentata de o multime de adaosuri …
Citeste tot →
Un voluminos capitol al presei romanesti il constituie reportajele care demonstreaza: cat de prosti/murdari/inculti/rai sunt cetatenii de pe strada.
E recursul cel mai spumos intr-o zi plicticoasa, fara subiecte.
Mucea care a ajuns reporter nu se stie cum – pentru ca e agramat, prost si urat – e scos din letargia lui de o idee cool: sa …
Citeste tot →
Sunt atras zilnic in discutii aprinse pe teme esentiale cum ar fi:
1. Exista sau nu o conspiratie mondiala a unui grup restrans de indivizi extrem de puternici?
2. Steaua sau Dinamo?
3. A fost Maresalul Antonescu bun sau rau pentru Romania?
4. E presa o institutie credibila, sau e doar inca un grup de manipulatori care dezinformeaza in …
Citeste tot →
Cu mahnire scriu aceste randuri, ele sunt ca o terapie dureroasa dar necesara.
Paunescu a murit si lumea e trista. A murit un roman, un poet, un om al cetatii. Este normal ca societatea sa deplanga golul lasat in urma de orice disparut care a contat, care a acoperit o functie sociala.
Este la fel de normal …
Citeste tot →
Suferinta. Un sentiment care construieste necontenit in noi. Momentele cand sufletul si spiritul nostru se intaresc si evolueaza.
Acest nebun prieten al nostru, domnul Faust, a strigat clipei sa se opreasca intr-un moment de mare placere, nu intr-o clipa de iluminare sau intr-o perioada de mare tulburare interioara. Si gestul lui e marcant pentru noi toti. …
Citeste tot →
Incerc sa imi amintesc prima intalnire cu acest duh infinit care mi-a hipnotizat ani la rand existenta. Trebuie sa existe o clipa, un moment inaintea caruia el nu mi s-a aratat deloc si dupa care el mi-a cotropit mintea pana in cea mai ascunsa firida.
Cand a fost asta si mai ales cu ce prilej?
Acest duh …
Citeste tot →
Foarte interesant comentariul de la ultimul entry al meu, asa incat ii raspund cu un post de sine statator si ma adresez lui in special.
Tocmai ce am avut o discutie despre ponderea inteligentei cand e vorba sa devii rau sau bun. Parerea mea este ca nu exista o legatura directa intre inteligenta si bunatate. Inteligenta …
Citeste tot →
Am facut o pauza in updateurile de la blog deoarece mi-a luat ceva timp sa-mi parasesc orasul. Pentru totdeauna, sper. Iasul este un oras urat, cu oameni morocanosi si rai.
In ultima vreme ma refugiasem in casa, orice iesire imi facea rau. Si nu sunt genul hipersensibil, insa densitatea de oameni insuportabili era prea mare pretutindeni. …
Citeste tot →
Asa e romanul, orice paraseste distruge.
Ca engleza se poate invata flunet e una. Dar cum ai cere garantie pe viata de la un prof de engleza?
– Hey, taecher! You has me croacked! Mine English jest goned bad! Giv my maniez beck! I were in da middel of an konferrenshun on Shakespearez and saddanly me …
Citeste tot →
